De ce?

De ce într-un site de yoga, apar informaţii şi tehnici creştin ortodoxe? Păi, pe scurt, toate marile curente religioase, pe lângă partea laică, deci pentru toată lumea, au avut şi o ramură ascetică, pe care nu mulţi o pot parcurge. Partea laică, se axează doar pe ritual şi etică. E destul de superficială , nu permite omului aprofundarea. Într-un fel, în timp, s-a produs o vulgarizare, o denaturare a doctrinei creştine. Partea ascetică, duce sau apropie omul de adevăr. Poţi merge dincolo de ritual, de gesturi fără mare semnificaţie. Ca şi în tehnicile yoga, trebuie să remodelezi gândurile, să opreşti mintea ca să poţi urca . Unde ? În timp, cu practica, după puterile proprii, o să vezi.

Generalităţi

Rugăciunea este numită inima ortodoxiei. Ea este  o practică  care, bucurându-se de o vechime considerabilă, rămâne până azi extrem de vie. Rugăciunea , este în esenţa sa : atenţie la prezenţa lui D-zeu ; artă duhovnicească  care întoarce mintea de la  lumea  fenomenală spre străfundurile inimii, pregăteşte inima să primească iertarea, pacea, iluminarea ; nu  prin abolirea gândirii şi conştiinţei personale, ci prin întâlnire  în comuniune lucidă, cu persoana divino- umană a lui Isus. Pentru această comuniune , e nevoie de tăcere fizică şi mentală şi de o anumită detaşare. Rugăciunea lui Isus este atât de simplă încât nu ai nevoie să o înveţi  ca să te slujeşti de ea. Mulţi îşi văd de treburile lor obişnuite repetând această rugăciune. Nici munca în gospodărie, nici munca la câmp sau uzină, nu sunt incompatibile cu ea.Cea mai mare luptă a creştinului, pentru a dobândi rugăciunea , este să-şi adune mintea,  să o despartă de lucrurile dimprejurul ei, de obiecte şi de întâmplări, de gândurile rele şi de gândurile  bune. Progresul în rugăciune se poate judeca după obiectul rugăciunii, după concentrarea mai mult sau mai puţin desăvârşită şi după starea de linişte a sufletului. Nu ne foloseşte la nimic dacă ne rugăm,  postim şi priveghem zile întregi, iar mintea noastră este plină de gânduri rele. Nu ajunge să ne recunoaştem starea cea rea în care am ajuns, ci trebuie să lucrăm la curaţirea noastră. Pentru ca lucrarea fiecăruia să fie  bună, trebuie să fim de la început cu atenţie, să cercetăm gândurile, în aşa fel ca să cultivăm gândurile bune şi să eliminăm pe cele rele, iar prin aceasta , să obţinem tăcerea gândurilor, tăcerea minţii, care nu înseamnă prosteală, ci o stare modificată de conştiinţă. Rugăciunea lui Isus este simplă  şi nu necesită nici un fel de studii şi nici cunoştinţe  înalte. Rugăciunea lui Isus mai este numită şi rugăciunea de toată vremea sau rugăciunea isihastă. Isihasmul  - cuvântul  hesychia, înseamnă în greacă – lipsă de zgomot – sau pur şi simplu linişte. Isihasmul, denumeşte o serie de curente şi practici spirituale strâns legate, dar distincte. În sensul său iniţial,  isihasmul desemnează modul de vieţuire al părinţilor din deşertul Egiptului care se retrăgeau din lume, adică de preocupările omeneşti.

În ce constă rugăciunea?

  • În repetarea cuvintelor : Doamne Isuse Hristoase, miluieşte-mă , pe mine păcătosul !
  • Pentru a practica rugăciunea lui Isus, să începi puţin câte puţin şi să continui potrivit cu puterile tale psiho-fizice.
  • Se poate începe prin rostirea rugăciunii o jumătate de oră înainte de răsăritul soarelui şi o jumătate de oră seara, înainte de culcare.
  • Este necesară, de asemenea, şi o încăpere liniştită şi izolată, unde să nu se audă zgomote şi acolo să începi şi să lucrezi Rugăciunea lui Isus.
  • Puterea obiceiului ajută mult.
  • Cu timpul, momentele acordate rugăciunii, se vor mări şi vor îndulci inima şi vei tânji după ele. Dar la început e nevoie să te sileşti să spui rugăciunea, chiar şi pentru scurt timp.
  • Niciodată nu trebuie să găseşti scuze, pentru amânarea rugăciunii.

Rugăciunea are două mari părţi :

  • Mărturisirea de credinţă – recunoaşterea dumnezeirii lui Hristos ;
  • Mărturisirea păcatelor – recunoaşterea păcătoşeniei noastre.
  • Din aceste două mărturisiri izvorăşte, firesc, rugăciunea propriu – zisă : rugăciunea pentru mântuirea noastră : miluieşte-mă.
  • Mărturisirea  credinţei în Hristos este legată de mărturisirea neputinţei de a fi mântuiţi doar prin puterea noastră, conform doctrinei creştine.

Treptele  rugăciunii

Pe primele două trepte ale Rugăciunii lui Isus, poate urca oricine.
  • Rugăciunea orală - este cea dintâi  treaptă a rugăciunii;
  •  Rugăciunea minţii – a doua treaptă a rugăciunii. Spui rugăciunea cu mintea şi întreaga atenţie  este concentrată pe cuvinte.
  • Rugăciunea inimii – a treia treaptă. Mintea şi inima sunt acum unite. Atenţia este în inimă şi pe cuvintele rugăciunii.

Rugăciunea pe care o zici cu gura, o înţelegi cu mintea şi o  simţi cu inima, devine sferică în mişcarea sufletului. Ea este rugăciunea inimii.

  • Rugăciunea de sine mişcătoare – din această treaptă, apar stările modificate de conştiinţă. Vorbeşti, mănânci, dormi, inima se roagă fără să repete cuvintele mental sau oral. E o stare inefabilă.
  • Rugăciunea văzătoare – stare modificată de conştiinţă, în care apar fenomenele PES ( percepţie extrasenzorială ).
  • Rugăciunea în extaz – Aşa cum o spune şi denumirea, eşti în extaz. Nu sunt cuvinte pentru exprimarea acesteia . Extazul, este prima treaptă în altceva. Drumul este infinit.

Cerinţe

  • Curăţă mintea nu numai de gândurile rele, ci chiar de cele simple şi bune.
  • În timpul rugăciunii nu trebuie să te gândeşti sau să visezi. Nu există decât rugăciunea.
  • Trebuie să te  opui trândăviei şi fugii de realitate şi să ai multă răbdare.
  • Mulţi, doresc şi încep aceasta liniştire şi retragere extremă de dragul rugăciunii curate dar, din pricina slăbiciunii firii noastre şi a asprimii acestei vieţi , sau mai degrabă din pricina puţinătăţii credinţei şi a neputinţei , o părăsesc fără a fi izbândit ceva.
  • Pentru ca lucrarea să fie  bună, trebuie de la început multă atenţie, să cercetezi gândurile ( trezvie ), în aşa fel ca să cultivi gândurile cele bune şi să elimini pe cele rele.
  • Nu căuta  senzaţionalul.
  • Ca să reuşeşti, trebuie să ai persistenţă, statornicie şi stabilitate în acţiune. Nimic nu se învaţă numai  să încerci, ci trebuie să începi şi să continui an de an şi să te ridici din treaptă în treaptă.
  • Trebuie să mergi pe calea de mijloc, să lucrezi cu măsură potrivit tăriei trupeşti.

Tehnica

  • Aşezat în genunchi sau pe un scăunel, începe Rugăciunea lui Isus,concentrat numai la aceste cuvinte, pe care le zici fără să te gândeşti la altceva (bun sau rău ).
  • În timpul exerciţiului de rugăciune încetează orice mişcare.
  • La început, exersează rugăciunea orală.
  • Însă doar această rugare cu gura, nu te poate elibera de patimile dinăuntru. Trebuie să o combini cu trezvia.
  • După rugăciunea orală, treci treptat la rugăciunea minţii.
  • După ce repeţi un timp , apare liniştea minţii.
  • Când se întâmplă asta, spune în gând Rugăciunea lui Isus, pe respiraţie, astfel :
    1. Inspirând aerul, spune : Doamne Isuse Hristoase.
    2. Expirând aerul, spune : miluieşte-mă pe mine , păcătosul. 
  • Cuvintele rugăciunii trebuie să vină unul după altul, fără alte gânduri.
  • Inspiri şi expiri fără apnee.
  • După ultimele cuvinte ale rugăciunii, începe din nou , fără pauză.
  • Datorită exerciţiului pe respiraţie, e posibil să se producă hiperventilaţie.

 

Vrei o comunitate yoga online? Apasa aici!

 

 

Copyright| Ungureanu Mihăiţă Daniel|2005-2017